întrebări pentru bunica

15

6 julio, 2017 por GEORGE SORIN VENETE

Când o întrebam pe bunica, de ce moare omul?..ea zicea, că nu moare, ăla din dric bunico, nu e mort?…nu mă, pleacă doar că mai are o “treabă”. Murise, Gheorghe a lu’Drăcilă, de ani buni și o întreb pe bunica cum e posibil doar pentru o “treabă” să nu mai treacă pe acasă, și îi ziceam lu’ bunica, eu, vezi câtă treabă fac într-o zi, nu lipsesc niciodată. Mă pupa pe frunte și tăcea, de multe ori o puneam în dificultate, o rezolva ușor, cu o bomboană spirtoasă sau cu cacao, atunci aveau gust. Stăteam cocoţat în vârful patului între perne, și turuiam întrebări pentru bunica, cum turuie floricelele de porumb în tuci așa puneam întrebări, uneori mai îmi zicea, taci măi meliţă. Ea făcea ciorapi de lână când era vremea urâtă, nu stătea, ploua cu găleata și parcă o văd cu andrelele cum le mișca în toate direcţiile, parcă croșeta fulgere, n-am să uit niciodată. Ploua și tuna îngrozitor, iar eu de frică îi ziceam, trage bunico perdeaua că ne omoară, stai liniștit mă, Dumnezeu nu omoară, dar omul da. Am un buchet de vorbe de la bunica, nu le pot uita, nicicum. Ea m-a învăţat să pun de toate în grădină, zice tu doar plantează, restul face pământul. Și am făcut ca bunica, mi-au prins bine atât vorbele cât și faptele.

GEORGE SORIN VENETE
2017

Anuncios

15 pensamientos en “întrebări pentru bunica

  1. “parcă croșeta fulgere”… extraordinară imagine!
    Sunt fan înfocat al scrierilor tale spumoase!

    Le gusta a 2 personas

  2. Mi-am amintit de bunica mea care nu avea scoală. Îi puneam întrebări din tabla înmulţirii şi după ce socotea o vreme îmi dădea răspunsul corect. Nu a ştiut niciodată să-mi spună cum socotea. De o puneam să socotească cu voce tare, îi venea să radă. Rădea bunica de scotea la vedere unicul dinte pe care-l mai avea. Doamne, ce chip blând avea!

    Le gusta a 3 personas

  3. vorbebune dice:

    Știi, de multe ori te invidiez de viața frumoasă alături de bunici, eu neavând parte de o copilărie cu bunici. Dar am posibilitatea să o trăiesc acum prin scrierile tale, așa pot spune că bunica ta a devenit (imaginar) și bunica mea! Frumoase imagini descrise!❤

    Le gusta a 2 personas

  4. Claudia Adriana dice:

    Inca foarte mult, mi-o imaginam pe bunica mea care doamne ajuta o mai am in viata, oare se mai gasesc bomboanele cu menta sau cacao?

    Le gusta a 1 persona

  5. Claudia Adriana dice:

    Pentru o clipa m-ai intors in copilarie 😍

    Le gusta a 1 persona

  6. lacrimaroua dice:

    Eu nu am avut parte de bunici si “ma hranesc ” din aceste amintiri dragi !
    Multumesc ! 😉

    Le gusta a 1 persona

  7. lorem ipsu' dice:

    💙

    Le gusta a 1 persona

Los comentarios están cerrados.

A %d blogueros les gusta esto: