RĂZBOIU’

9

18 abril, 2017 por GEORGE SORIN VENETE

Când a început bunica să aducă tot războiul în casă bucată cu bucată am crezut că s-a dilit. Eu nu știam ce este, dacă era prima dată când vedeam așa ceva, bunico da nu mai tăiem lemnele astea, așa lungi le băgăm în sobă. Nu mămaie, ăsta e război pentru preșuri și m-am blocat complet, trebuia să aștept să văd exact ce face cu el. A umplut o cameră cu tot războiul demontat plus aţă și saci cu cârpe tăiate. Mă, nu știu cum a reușit să-l monteze, da la gata, pentru mine arăta a distracţie maximă o jucărie, nu alta. Și a început să facă preșuri, când am văzut  eram fascinat iar în gând numai asta aveam să încropesc și eu un crâmpei. Nu mă mișcam de lângă bunica să văd cu bagă și trage de războiul ăsta, poate, poate scap în el să le arăt și eu la femeile astea ce coios sunt eu. O zi, a plecat bunica de acasă și eu am intrat în drăcia asta de puţin a lipsit să nu mă spânzur. Am tras ţin minte odată atât de tare, de am înnodat tot războiu’ două zile a muncit bunica să-l descurce, da nu mi-a zis nimic știa că până la final tot fac un crâmpei de preș și eu. Și tot am făcut o bucată, sincer mi s-a părut foarte greu iar de atunci am promis că nici în grabă nu mai intru încălţat, femeile trag mult pentru curăţenie așa că să le respectăm mult mai mult.

Anuncios

9 pensamientos en “RĂZBOIU’

  1. Anastasia dice:

    felul d-voastra de a povesti , îmi aduce aminte de Ion Creangă. 🙂

    Le gusta a 1 persona

    • Bună dimineaţa Anastasia. Recunosc că de cele mai multe ori persoanele din jurul meu nu vor să mai plece, iar dacă merg undeva să cumpăr imposibil să nu întârzii, subit mă împrietenesc cu cineva. Mulţumesc de comparaţie dar este prea mult, eu sunt doar George, un om de la ţară, plecat de mult prin lume. Să ai pacea și liniștea celui de sus, zi minunată!!!

      Le gusta a 1 persona

  2. Luisa dice:

    Finalul imi suna cumva siropos chiar daca este adevărat :)) dar imi place mult sensibilitatea poveștii cu războiul 🙂

    Le gusta a 1 persona

    • Bună să vă fie ziua. Mulţumesc din suflet, erau alte vremuri și eu sunt o ţâră trecut de 40 dar am prins câteva lucruri de mi-au rămas în suflet. Stau aici pe malul mării și râd câteodată ca prostu’, norc că habar nu au peștii de ce. Mulţumesc de vizită și vă îmbrăţișez cu drag de la mii de kilometri.

      Me gusta

  3. lacrimaroua dice:

    🙂 🙂 🙂 … m-a amuzat teribil felul de a povesti, mi-am imaginat “copilul tesator” care incerca sa desluseasca “tainele” tesutului … 🙂 🙂

    Le gusta a 1 persona

Los comentarios están cerrados.

A %d blogueros les gusta esto: