MAMA SI TATA

4

3 marzo, 2017 por GEORGE SORIN VENETE

Vorbim la telefon cu părinţii aproape zilnic, dar nu se compară cu o înbrăţișare, sau cu o privire fix în ochi. Convorbirea este frumoasă, la început, dureros este că o terminăm cu lacrimi, oftaturi, și ne promitem, sau minţim că ne vom revedea, curând. De câte ori sun, răspunde, tata sau mama, până când le voi mai auzi vocea nu am de unde să știu, au și ei o vârstă. Iubirea de nepoţei și curiozitatea de a-i mai vedea îi ţine încă tineri. Îi sun des, râd amândoi la vorbele mele și îmi reamintesc mereu că totul s-a schimbat odată cu plecarea mea. Acasă eu eram “responsabil” cu buna dispoziţie, râdeau toţi pe săturate,doar cu ușurinţa cuvintelor și rostite natural și liber era destul să-i bine dispun pe toţi.Au trecut ani, mulţi ani și nu pot uita cafeluţele băute cu mama și micile bârfe rostite la fiecare ceșcuţă. Sunt amintiri și așa vor rămâne în suflet,amintiri, indiferent cât vom trăi,le vom întoarce pe toate părţile și vor fi întotdeauna, un motiv de a mai savura o cafea. Îmi place să-i ascult la telefon cu ce foc povestec, de plantarea unui nou pomișor, pentru nepoţei,să fie zice tata,că tare mai este bine să mănînci de la tine din grădină. Are dretate și nu uită niciodată la sfârșit să mă întrebe “da când veniţi”. Și de ar fi așa ușor să răspundem uneori la toate întrebările, da,la toate, probabil am ofta mai puţin!

Anuncios

4 pensamientos en “MAMA SI TATA

  1. O da, tare bine ar fi să ne fie ușor a răspunde la toate.

    Le gusta a 1 persona

  2. em dice:

    Ce bine înțeleg sentimentul! Doar că am impresia că eu sunt mult mai departe de ai mei.

    Le gusta a 1 persona

Los comentarios están cerrados.

A %d blogueros les gusta esto: